Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘media’ Category

Am avut un supereveniment. Noi credeam ca a iesit bine si nu eram singurii – am luat parerea celor de la fata locului si feedback-ul a fost pozitiv.

Dupa zece zile de la actiune si dupa multe ziare si site-uri monitorizare, ne-am dat seama ca ceva nu a fost in regula. In presa scrie ca evenimentul a fost organizat de Primaria sectorului 1, ca face parte din campania “Adopta un spatiu verde” si cam atat. Uneori eram si noi mentionati ca parteneri. Si uite cat e de simplu sa scrii niste cuvinte si sa stergi cu buretele munca noastra de cateva luni.

Pentru corecta voastra informare, evenimentul a fost initiat si organizat de AMP in cadrul proiectului nostru „Nu taia padurea ca-n codru!” si pentru ca se desfasura in Sectorul 1, ni s-a parut firesc sa-l invitam si pe primarul Andrei Chiliman.

In rest, campanie electorala…

Read Full Post »

AdBreak despre dominatia romaneasca la Golden Drum

„A devenit deja o traditie ca AdBreak sa sarbatoreasca in fiecare an victoria romanilor la Portoroz. La aceasta editie, ii sarbatorim pe castigatori, dar nu ne dam in laturi nici de la discutiile despre contestatii, nivelul de concurs din acest an sau declaratiile juriului”, a declarat Diana Caracota, IQads.

Grey Worldwide a reusit sa obtina anul acesta primul premiu la Golden Drum pentru campania “Nu taia padurea ca-n codru” – Golden Watch la categoria Advertising Campaigns. Claudiu Dobrita, Creative Director Grey Worldwide Romania va fi prezent la AdBreak pentru a ne povesti impresii despre aceasta edite a festivalului Golden Drum.

Pentru a confirma prezenta la AdBreak si pentru a face o rezervare, va rugam sa trimiteti un mesaj la AdBreak@IQads.ro.

Read Full Post »

Aseara, toata floarea cea vestita a publicitarilor prezenti la Festivalul Golden Drum i-a aplaudat pe colegii nostri de la Grey pentru modul creativ in care au ales sa transmita mesajul „Nu taia padurea ca-n codru!„. Au primit un Golden Watch care le certifica faptul ca au lucrat cum nu se poate mai bine pe un subiect atat de problematic precum cel al taierilor abuzive de copaci si care noua, celor de la AMP, ne reaminteste faptul ca avem fler in a alege castigatorii pitch-urilor! 🙂

Am luat premiu pentru campania asta pentru ca e adevarata, pentru ca a avut rezultat, pentru ca a generat awareness si buzz si pentru ca e rotunda, neconventionala, intr-o categorie de public bombardata de mesaje si destul de putin receptiva si reactiva la comunicarea sociala”, declara Claudiu Dobrita intr-un interviu pentru IQads.

Bravo lor ca au fost creativi, lui Radu Negrea, Gabi Dobre si lui Paul Chioveanu ca au scris proiectul desi contextul nu le era favorabil, Phare ca ne-a finantat si voua ca ne sustineti!

Nu pot sa inchei fara a spune ca nimic din toate astea nu s-ar fi intamplat daca n-ar fi existat oameni care sa „taie padurea ca-n codru”, dar imi rezerv dreptul de a nu spune nimic despre ei. De aceasta data, ei nu merita sa intre in „discursul de la Oscar”!

P.S.: De la voi asteptam mai mult decat niste aplauze. Pe voi va asteptam pe 4 noiembrie, la plantarea din Pajura. La sfarsitul zilei promitem sa recreem atmostera de aseara de la Portoroz- numai ca de aceasta data voi veti fi cei aplaudati! 😉

Read Full Post »

Doua cuvinte: Golden Drum

Vesti bune: am intrat in competitia pentru marele premiu Golden Drum.

Citat dintr-o stire de pe IQAds:

Campania nominalizata este „Nu taia padurea ca-n codru” si a fost inscrisa la categoria „Advertising Campaigns”, se anunta intr-un comunicat de presa al agentiei.

„E prima oara cand Grey Bucuresti e nominalizata la Golden Drum si, de fapt, intr-un festival international in general. E un semn ca suntem pe drumul cel bun si asta ne bucura foarte tare. Mergem la Portoroz cu asteptari la fel de mari si de la alte lucrari pe care le-am inscris”, a declarat Claudiu Dobrita, Director de Creatie Grey Bucuresti.

Campania a fost realizata in colaborare cu Agentia de Monitorizare a Presei si a avut ca scop informarea cu privire la efectele directe ale defrisarilor abuzive, folosindu-se de mai multe suporturi media: print, outdoor, televiziune, media neconventionala, internet si radio.

In seara asta aflam si daca suntem castigatori sau nu.

Read Full Post »

Daca viata omului de rand se muta pe net, de ce nu s-ar muta si parcurile? In acest mod parcurile reale ar putea fi „valorificate” prin transformarea lor in vile, blocuri de locuinte sau de birouri!

Sunt sigura ca multi bucuresteni (si nu numai) sunt indignati de situatia parcului Bordei. Problema e ca ceea ce il asteapta (intr-un viitor posibil) pe parcul Bordei, s-a intamplat deja in parcul din zona Codrii Neamtului- Prisaca Dornei (sectorul 3).

Pe larg va povesteste Catalin Prisacariu aici (Parcuri virtuale – investigatia nr 4) sau in Academia Catavencu nr 39 (3-9 octombrie).

PS: Cu acest articol se incheie seria investigatiilor jurnalistice din cadrul proiectului „Nu taia padurea ca-n codru!”. Poate va intrebati de ce Catalin Prisacariu este singurul autor al acestor investigatii. In primavara am lansat cereri de oferta, am analizat, am sortat si domnul Prisacariu a fost castigatorul.

Read Full Post »

Stim cat de grava e situatia copacilor bucuresteni. Din 1989 peste 1 milion si jumate au disparut iar padurea Baneasa e si nu e… Dupa doua parcuri nationale in care se taie ca-n codru, urmeaza o capitala europeana in care s-a aplicat aceeasi strategie.

Despre promisiunile lui Adriean Videanu din campania electorala (60 000 de pomi/plantati anual si o centura verde in jurul capitalei) puteti citi in articolul semnat Catalin Prisacariu: Videanu PDF si /sau Academia Catavencu, nr 39 (26 sept – 2 oct).

Read Full Post »

La apa de ploaie ne referim. Care, in Piatra Craiului (deci la munte, inspre Brasov si Arges – pentru cititorii nostri mai urbani), este de doua feluri: la propriu si la figurat. La propriu, apa de ploaie este mai cunoscuta romanilor, in ultimii ani, drept inundatie. La figurat, apa de ploaie le este familiara (mai ales romanilor din Piatra Craiului) sub numele de „lege”. Ca asa se raporteaza ei la legea aia care nu le da voie sa taie padurile „la ras” pe sute de hectare: apa de ploaie, dom’le.

“La ras”, tuns si frezat Craiul
Inainte de toate, as vrea sa imi cer scuze fata de cititorii acestui text (inclusiv in numele celorlalti colegi de breasla care au mai scris despre subiect). Pentru ca, fiind publicat pe hirtie, a rapus si el, textul, niste copaci. Voi fi, insa, singurul care va face acest lucru. Toti ceilalti de care veti citi mai la vale nu-si cer scuze pentru ca taie padurile. Nici nu ar avea de ce: au deja o scuza, ca nu le face nimeni nimic. Totusi, la mijloc este supravietuirea unuia dintre Parcurile Nationale ale României, si anume Parcul National Piatra Craiului (PNPC). In ultimii ani, citeva sute de hectare de padure au disparut din acest Parc, in ciuda interdictiilor legale exprese de a se taia. Mai ales “la ras”, metoda preferata in zona. Practic, la aceasta metoda, se pare ca s-au inventat drujbele cu mai multe rinduri de dinti, care lasa in urma o suprafata catifelata, cum nu ati vazut nici in reclamele la lame de barbierit.

Pe Arges in jos e un munte chelios
Conform datelor oficiale, numai din 2004 incoace s-au taiat “la ras” 250 de hectare de padure din interiorul Parcului National Piatra Craiului. Adica aproape 2% din cele peste 14.000 de hectare ale Parcului. Din cele 250 de hectare de padure rasa, peste 220 de hectare au fost taiate in judetul Arges, unde sute de hectare de padure au fost retrocedate fostilor proprietari. Si aici sta si cheia chelirii Pietrei Craiului: odata padurea retrocedata, proprietarii persoane fizice au trecut la taierea copacilor pe hectare intregi. Conform legislatiei anterioare anului 2005, un proprietar de padure putea sa taie “la ras” suprafete compacte de pina la trei hectare de padure. Abia dupa 2005 (cind s-au aprobat Planul de Management si Regulamentul de Organizare si Functionare ale Parcului), suparafata aceasta a fost redusa la un hectar.

La Rucar se face cascaval de ala bun si cash de ala gros
Alte cifre: numai in Rucar si Dimbovicioara (localitati din Arges) exista peste 80 de firme care au ca obiect de activitate exploatarea lemnului. Nici una nu a dat inca faliment, deci copac sa fii sa nu-ti iasa banu’ din Parc. Tot din zona cifrelor: un metru cub de lemn “la picior” (busteanul taiat) se vinde cu pina intr-o suta de lei (noi), iar cheresteaua ajunge la trei sute de lei (la fel de noi). Cum un hectar de padure produce 200-250 de metri cubi de busteni, calculul arata ca, dupa radere, hectarul produce un profit de cel mult 25.000 de lei noi pentru vinzatorul primar, apoi inca pe atit pentru vinzatorul secundar, cel de cherestea. In total, vreo 20.000, hai, 25.000 de euro, daca s-au facut copacii in anul ala. Or, la 80 de firme, cite sint in zona, asta nu e cifra de afaceri cu care sa te mindresti. Deci, tot inainte, drujbari!

Fiind “copilot”, paduri cutreieram
Iar drujbarii chiar stiu sa-si faca meseria. De exemplu, in camioanele cu care se cara bustenii de pe munte, exista un “copilot”. Nu pentru ca soferii nu ar cunoaste deja prea bine drumurile lemnului, ci pentru cu totul alte motive. Descrise de publicatia Impact in Arges: “In fiecare camion, alaturi de sofer, sta asa numitul copilot, ne povestesc rangerii (politistii silvici – n.r.) din Parc. Cel din dreapta nu are alta misiune decit sa tina factura si pixul pregatite, iar daca se iveste vreun control, intr-o secunda trebuie sa completeze data pe factura care deja are toate datele inscrise pe ea. Cu aceeasi factura poti cara, daca ai bafta, si zece transporturi de lemn”.

Padurea se marcheaza pom la pom
Ca sa vedeti ca indemnul nostru pentru drujbari nu e chiar asa, degeaba, iata ce zic oamenii care conduc Parcul National Piatra Craiului. Are cuvintul Horatiu Hanganu, directorul Parcului, pentru Academia Catavencu: “Cu toate ca, la ora actuala, administratia parcului participa cu reprezentanti in teren la marcarea arborilor, avizeaza actele de punere in valoare (a arborilor, pentru taiere – n.r.) si autorizatiile de exploatare, exista situatii cind proprietarii depasesc limita admisa sau, uneori, exploateaza arbori nemarcati. Personalul de teren al administratiei Parcului (doi agenti de teren pe zona judetului Arges si doi pe zona Brasov, plus seful pazei) actioneaza in permanenta in vederea stoparii ilegale de arbori. Dar, datorita numarului mare de proprietari, uneori acestia nu pot fi prinsi in flagrant”. Chiar si asa, numai din 2006 pina acum, s-au dat amenzi de 60.000 de lei noi. Ceea ce inseamna vreo trei sute de amendati, pentru ca, de obicei, legea limiteaza amenda la vreo doua sute de lei noi.

Adriane, nici nu stii ce util poti ca sa fii!
Bun, acum daca deja va ginditi la urmatoare vacanta la munte, in Austria, noi vom face un lucru foarte neobisnuit: ii vom cere lui Adrian Nastase (da, da, fostul premier) sa se implice in rezolvarea problemei. Nu ramineti asa perplecsi, nu ne-am scrintit. Sa ne explicam: Adrian Nastase nu numai ca a fost primul ministru al tarii, dar a fost (dupa ce nea Nicu a fost luat in catare la Tirgoviste) si primul vinator al tarii. Calitate in care s-a intilnit de multe ori cu un alt pesedist, Constantin Nicolescu, primul vinator al judetului Arges (si actualul sef al Consiliului Judetean Arges). Asadar: domnu’ Nastase, vorbiti, dom’le, cu Nicolescu de la Arges sa puna mina sa mai curete din uscaturile alea de drujbari care curata Piatra Craiului! Nu pentru ca va rugam noi, ci pentru ca in Piatra Craiului misuna asa: capra neagra, ursul brun, risul, lupul, jderul, basca 120 de specii de pasari. Stiti ‘mneavoastra, chestiile alea bune de vinat. Pe care nu o sa le mai luati niciodata in catare, daca nu mai au bietele animale paduri prin care sa se aciueze. Asa-i ca v-am sensibilizat? Ca sa nu mai spunem ca in masivul Piatra Craiului avem si cei mai spectaculosi 25 de kilometri de creasta calcaroasa din tarisoara (asta am bagat-o ca va stim mare amator de frumos). Si ca sa nu mai pomenim ca raminem dracu’ fara strat de ozon, da’ recuperam la greu la grosimea stratului de mil lasat in satele si orasele patriei de inundatiile ajutate sa se produca de lipsa copacilor de pe munti.


Aceasta investigatie face parte din proiectul „Nu taia padurea ca-n codru!”,
campanie de constientizare fata de mediu initiata de Agentia de Monitorizare
a Presei. Proiectul este finantat de Uniunea Europeana prin programul PHARE
2004, Dezvoltarea Societatii Civile

O investigatie jurnalistica facuta in Muntii Piatra Craiului de catre Catalin Prisacaiu de la Academia Catavencu. Articol preluat integral de pe Catavencu.

Read Full Post »

Older Posts »