Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘padure’ Category

Stim cat de grava e situatia copacilor bucuresteni. Din 1989 peste 1 milion si jumate au disparut iar padurea Baneasa e si nu e… Dupa doua parcuri nationale in care se taie ca-n codru, urmeaza o capitala europeana in care s-a aplicat aceeasi strategie.

Despre promisiunile lui Adriean Videanu din campania electorala (60 000 de pomi/plantati anual si o centura verde in jurul capitalei) puteti citi in articolul semnat Catalin Prisacariu: Videanu PDF si /sau Academia Catavencu, nr 39 (26 sept – 2 oct).

Anunțuri

Read Full Post »

La apa de ploaie ne referim. Care, in Piatra Craiului (deci la munte, inspre Brasov si Arges – pentru cititorii nostri mai urbani), este de doua feluri: la propriu si la figurat. La propriu, apa de ploaie este mai cunoscuta romanilor, in ultimii ani, drept inundatie. La figurat, apa de ploaie le este familiara (mai ales romanilor din Piatra Craiului) sub numele de „lege”. Ca asa se raporteaza ei la legea aia care nu le da voie sa taie padurile „la ras” pe sute de hectare: apa de ploaie, dom’le.

“La ras”, tuns si frezat Craiul
Inainte de toate, as vrea sa imi cer scuze fata de cititorii acestui text (inclusiv in numele celorlalti colegi de breasla care au mai scris despre subiect). Pentru ca, fiind publicat pe hirtie, a rapus si el, textul, niste copaci. Voi fi, insa, singurul care va face acest lucru. Toti ceilalti de care veti citi mai la vale nu-si cer scuze pentru ca taie padurile. Nici nu ar avea de ce: au deja o scuza, ca nu le face nimeni nimic. Totusi, la mijloc este supravietuirea unuia dintre Parcurile Nationale ale României, si anume Parcul National Piatra Craiului (PNPC). In ultimii ani, citeva sute de hectare de padure au disparut din acest Parc, in ciuda interdictiilor legale exprese de a se taia. Mai ales “la ras”, metoda preferata in zona. Practic, la aceasta metoda, se pare ca s-au inventat drujbele cu mai multe rinduri de dinti, care lasa in urma o suprafata catifelata, cum nu ati vazut nici in reclamele la lame de barbierit.

Pe Arges in jos e un munte chelios
Conform datelor oficiale, numai din 2004 incoace s-au taiat “la ras” 250 de hectare de padure din interiorul Parcului National Piatra Craiului. Adica aproape 2% din cele peste 14.000 de hectare ale Parcului. Din cele 250 de hectare de padure rasa, peste 220 de hectare au fost taiate in judetul Arges, unde sute de hectare de padure au fost retrocedate fostilor proprietari. Si aici sta si cheia chelirii Pietrei Craiului: odata padurea retrocedata, proprietarii persoane fizice au trecut la taierea copacilor pe hectare intregi. Conform legislatiei anterioare anului 2005, un proprietar de padure putea sa taie “la ras” suprafete compacte de pina la trei hectare de padure. Abia dupa 2005 (cind s-au aprobat Planul de Management si Regulamentul de Organizare si Functionare ale Parcului), suparafata aceasta a fost redusa la un hectar.

La Rucar se face cascaval de ala bun si cash de ala gros
Alte cifre: numai in Rucar si Dimbovicioara (localitati din Arges) exista peste 80 de firme care au ca obiect de activitate exploatarea lemnului. Nici una nu a dat inca faliment, deci copac sa fii sa nu-ti iasa banu’ din Parc. Tot din zona cifrelor: un metru cub de lemn “la picior” (busteanul taiat) se vinde cu pina intr-o suta de lei (noi), iar cheresteaua ajunge la trei sute de lei (la fel de noi). Cum un hectar de padure produce 200-250 de metri cubi de busteni, calculul arata ca, dupa radere, hectarul produce un profit de cel mult 25.000 de lei noi pentru vinzatorul primar, apoi inca pe atit pentru vinzatorul secundar, cel de cherestea. In total, vreo 20.000, hai, 25.000 de euro, daca s-au facut copacii in anul ala. Or, la 80 de firme, cite sint in zona, asta nu e cifra de afaceri cu care sa te mindresti. Deci, tot inainte, drujbari!

Fiind “copilot”, paduri cutreieram
Iar drujbarii chiar stiu sa-si faca meseria. De exemplu, in camioanele cu care se cara bustenii de pe munte, exista un “copilot”. Nu pentru ca soferii nu ar cunoaste deja prea bine drumurile lemnului, ci pentru cu totul alte motive. Descrise de publicatia Impact in Arges: “In fiecare camion, alaturi de sofer, sta asa numitul copilot, ne povestesc rangerii (politistii silvici – n.r.) din Parc. Cel din dreapta nu are alta misiune decit sa tina factura si pixul pregatite, iar daca se iveste vreun control, intr-o secunda trebuie sa completeze data pe factura care deja are toate datele inscrise pe ea. Cu aceeasi factura poti cara, daca ai bafta, si zece transporturi de lemn”.

Padurea se marcheaza pom la pom
Ca sa vedeti ca indemnul nostru pentru drujbari nu e chiar asa, degeaba, iata ce zic oamenii care conduc Parcul National Piatra Craiului. Are cuvintul Horatiu Hanganu, directorul Parcului, pentru Academia Catavencu: “Cu toate ca, la ora actuala, administratia parcului participa cu reprezentanti in teren la marcarea arborilor, avizeaza actele de punere in valoare (a arborilor, pentru taiere – n.r.) si autorizatiile de exploatare, exista situatii cind proprietarii depasesc limita admisa sau, uneori, exploateaza arbori nemarcati. Personalul de teren al administratiei Parcului (doi agenti de teren pe zona judetului Arges si doi pe zona Brasov, plus seful pazei) actioneaza in permanenta in vederea stoparii ilegale de arbori. Dar, datorita numarului mare de proprietari, uneori acestia nu pot fi prinsi in flagrant”. Chiar si asa, numai din 2006 pina acum, s-au dat amenzi de 60.000 de lei noi. Ceea ce inseamna vreo trei sute de amendati, pentru ca, de obicei, legea limiteaza amenda la vreo doua sute de lei noi.

Adriane, nici nu stii ce util poti ca sa fii!
Bun, acum daca deja va ginditi la urmatoare vacanta la munte, in Austria, noi vom face un lucru foarte neobisnuit: ii vom cere lui Adrian Nastase (da, da, fostul premier) sa se implice in rezolvarea problemei. Nu ramineti asa perplecsi, nu ne-am scrintit. Sa ne explicam: Adrian Nastase nu numai ca a fost primul ministru al tarii, dar a fost (dupa ce nea Nicu a fost luat in catare la Tirgoviste) si primul vinator al tarii. Calitate in care s-a intilnit de multe ori cu un alt pesedist, Constantin Nicolescu, primul vinator al judetului Arges (si actualul sef al Consiliului Judetean Arges). Asadar: domnu’ Nastase, vorbiti, dom’le, cu Nicolescu de la Arges sa puna mina sa mai curete din uscaturile alea de drujbari care curata Piatra Craiului! Nu pentru ca va rugam noi, ci pentru ca in Piatra Craiului misuna asa: capra neagra, ursul brun, risul, lupul, jderul, basca 120 de specii de pasari. Stiti ‘mneavoastra, chestiile alea bune de vinat. Pe care nu o sa le mai luati niciodata in catare, daca nu mai au bietele animale paduri prin care sa se aciueze. Asa-i ca v-am sensibilizat? Ca sa nu mai spunem ca in masivul Piatra Craiului avem si cei mai spectaculosi 25 de kilometri de creasta calcaroasa din tarisoara (asta am bagat-o ca va stim mare amator de frumos). Si ca sa nu mai pomenim ca raminem dracu’ fara strat de ozon, da’ recuperam la greu la grosimea stratului de mil lasat in satele si orasele patriei de inundatiile ajutate sa se produca de lipsa copacilor de pe munti.


Aceasta investigatie face parte din proiectul „Nu taia padurea ca-n codru!”,
campanie de constientizare fata de mediu initiata de Agentia de Monitorizare
a Presei. Proiectul este finantat de Uniunea Europeana prin programul PHARE
2004, Dezvoltarea Societatii Civile

O investigatie jurnalistica facuta in Muntii Piatra Craiului de catre Catalin Prisacaiu de la Academia Catavencu. Articol preluat integral de pe Catavencu.

Read Full Post »

Parerea lui si a noastra

Am gasit „Parerea lui Terente ” intr-un Evenimentul zilei si mi s-a parut ca parerea lui se armonizeaza cu parerea noastra.

Parerea lui Terente

Read Full Post »

Padurea e-n pom!

Numai pom sa nu fii in Romania de azi! Daca padurile vor fi defrisate in ritmul aratat de ciferele de mai jos, in 70 de ani acestea nu vor mai exista decat in povestile cu care ne vom adormi nepotii!

  • Romania are o suprafata totala de 6, 38 mil ha padure. Predomina rasinoasele (39 %), fagul (37%) stejarul (18%) si alte specii in proportie de 11%
  • Aprox 4,2 mil ha se afla in proprietatea statului
  • 2, 18 milioane ha sunt in proprietate privata
  • vor fi improprietarite inca aproximativ 2 mil ha
  • Anual in Romania sunt defrisate legal aproximativ 80 000 ha padure (rarite semnificativ sau rase) iar intre 13 000 si 27 500 ha sunt defrisate ilegal. Aceasta inseamna aproximativ 32 mil de arbori.
  • Suprafata de teren impadurita anual este de aproximativ 10 000 ha
  • Capacitatea de impadurire anuala (suma terenurilor disponibile) este de aprox 91 743 ha

Read Full Post »

Cateva cuvinte despre Nu taia padurea ca-n codru! si despre ce va urma (gasiti detalii si aici ).

Am inceput acest proiect pentru ca padurea moare…

Anual, (dupa unele estimari) intre 13 000 si 27 000 ha sunt defrisate/distruse (total sau partial) ilegal. Sa adaugam la aceste cifre si suprafetele defrisate legal, cu acte adica, aproximativ 80 000 ha anual, si ne putem face o impresie despre cum stau lucrurile. Vinovatii?? Sunt urechiati, cate unii mai primesc amenzi, cei mai multi insa prospera semnificativ. Din nefericire distrugerea padurii a fost si inca mai este o modalitate simpla si rapida de imbogatire a zilelor noastre.

Cu „nu taia padurea ca-n codru!” vrem sa atragem atentia si sa cautam solutii. Cum? Comunicand amploarea dezastrului si incercand sa aflam cui se datoreaza acesta, cine sunt vinovatii. Vor urma mai multe activitati. Pana acum (in patru sesiuni de pregatire) am reusit sa ne intalnim cu aproximativ 150 de proprietari de paduri, reprezententi ai ocoalelor silvice, primari de comune, tehnicieni silvici. Colegii nostri de la ICAS (Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice) le-au vorbit despre dezvoltare durabila, exploatare responsabila, fonduri europene pentru padure. Oamenii sunt interesati, isi iubesc padurea insa pentru multi dintre ei aceasta este singura sursa de venit. Solutii sunt. Responsabilitatea (mai ales din partea institutiilor de profil ale statului) lipseste din pacate.

In octombrie si noiembrie vom organiza mai multe evenimente, majoritatea de constientizare, printre care si o actiune de impadurire. Vom planta peste 5000 de puieti intr-o zona afectata de defrisari. Din pacate ne este greu sa alegem una. Sunt atat de multe.. Mai multe detalii insa la momentul potrivit. Vom reda pe acest blog, pas cu pas, desfasurarea campaniei noastre.

Read Full Post »